Rolul colinei în alimentația umană

Introducere

Colina este un nutrient esențial pentru organismul uman. Acesta joacă un rol important în diverse procese fiziologice cruciale pentru sănătatea umană, deoarece fiecare celulă din corpul nostru îl folosește. În ciuda importanței colinei, rolul acesteia este în general subestimat în discuțiile generale despre nutriție. [1]

Această analiză include date științifice, funcții fiziologice, surse alimentare și căi metabolice ale colinei. De asemenea, trecem în revistă problemele de sănătate cauzate de un aport inadecvat.

Colina a fost recunoscută pentru prima dată ca o cerință alimentară în 1998 de către Institutul de Medicină [2]. Din 1998, colina a câștigat multă atenție pentru rolul său important în sănătatea umană. Este un constituent al fosfolipidelor, al neurotransmițătorilor și al donatorilor de metil, influențând structura celulară, neurotransmisia, metabolismul lipidic și reglarea epigenetică. Colina este adesea grupată împreună cu alte vitamine B.

Funcții fiziologice

Funcția principală a colinei constă în integritatea membranei celulare [3], unde contribuie la sinteza fosfatidilcolinei, un fosfolipid important. Acest rol se extinde la sinteza neurotransmițătorilor, în special a acetilcolinei, cu impact asupra funcției cognitive, a memoriei și a controlului muscular. Colina este crucială pentru metabolismul lipidic și ajută la transportul grăsimilor. Colina are un rol important în ceea ce privește potențialul de inversare a ficatului gras non-alcoolic și de prevenire a steatozei hepatice.

Sursele alimentare și căile metabolice

Colina din alimentație provine în principal din produse de origine animală, cum ar fi ouăle, ficatul, peștele și păsările de curte. Colina se găsește, de asemenea, în surse vegetale, dar în cantități mult mai mici. Aceste surse vegetale includ legumele crucifere și leguminoasele [5]. Atunci când este digerată, colina suferă fosforilarea în fosfocolină, apoi metilarea secvențială pentru a forma betaină sau transformarea în acetilcolină prin calea Kennedy. Excesul de colină poate fi oxidat la betaină, contribuind la metabolismul homocisteinei.

Ouăle sunt una dintre cele mai bune surse dietetice de colină. Un ou poate conține aproximativ 147 mg de colină, ceea ce reprezintă aproximativ 27% din valoarea zilnică de colină [8].

În Statele Unite, aproximativ jumătate din colina alimentară consumată este sub formă de fosfatidilcolină [6,7].

Valoarea zilnică recomandată

FDA a stabilit valoarea zilnică (DV) pentru colină la 550 mg pe zi [4]. Acest lucru se aplică atât adulților, cât și copiilor (de la 4 ani în sus). Valoarea zilnică s-a bazat pe aportul adecvat de colină pentru acoperirea populației [4].

Aportul adecvat de colină este diferit de valoarea zilnică [4]. Pentru persoanele cu vârsta de 19 ani și peste, aportul zilnic adecvat este de 550 mg pentru bărbații de 19 ani și de 425 mg pentru femei. Pentru femeile însărcinate aportul adecvat este de 425 mg, dar pentru femeile care alăptează este de 550 mg.

Suplimente nutritive

Colina poate fi suplimentată cu diferite tipuri de suplimente nutritive. Aceste suplimente nutritive conțin adesea doar colină, dar pot conține și vitamine din complexul B sau produse multivitaminice/minerale [9].

Cantitățile tipice de colină din suplimentele nutritive variază între 10 mg și 250 mg.

Formele de colină din suplimentele alimentare includ bitartratul de colină, fosfatidilcolina și lecitina.

Implicațiile pentru sănătate ale aportului inadecvat

Deficitul de colină se manifestă prin afectarea funcției hepatice, leziuni musculare și deficite cognitive. Femeile însărcinate sunt deosebit de vulnerabile la deficitul de colină din cauza cerințelor fetale crescute pentru dezvoltarea neuronală.

Există unele variante genetice care afectează metabolismul colinei, ceea ce poate accentua deficitul de colină la aceste persoane. O variantă genetică frecvent menționată este MTHFR.