Rolul colinei în alimentația umană

Colina este un nutrient esențial pentru oameni și este clasificată ca vitamina B. Citiți recenzia noastră cuprinzătoare pentru a înțelege rolul crucial al colinei în nutriție

Compus deJenna Roberts

Publicat2024-01-08

Actualizat2024-05-01

Rolul colinei în alimentația umană
Rolul colinei în alimentația umană

Introducere

Colina, un nutrient esențial adesea grupat cu vitaminele B, joacă un rol esențial în diverse procese fiziologice cruciale pentru sănătatea umană [1]. În ciuda importanței sale, rolul colinei rămâne subestimat în discursul general privind nutriția. Această recenzie își propune să elucideze înțelegerea științifică a colinei, funcțiile sale fiziologice, sursele dietetice, căile metabolice și implicațiile aportului inadecvat asupra rezultatelor în materie de sănătate.

Colina, recunoscută pentru prima dată ca fiind o cerință alimentară în 1998 de către Institutul de Medicină [2], a atras atenția de atunci pentru diversele sale roluri în sănătatea umană. Este un constituent al fosfolipidelor, al neurotransmițătorilor și al donatorilor de metil, influențând structura celulară, neurotransmisia, metabolismul lipidic și reglarea epigenetică.

Funcții fiziologice

Funcția principală a colinei constă în integritatea membranei celulare [3], unde contribuie la sinteza fosfatidilcolinei, un fosfolipid important. Acest rol se extinde la sinteza neurotransmițătorilor, în special a acetilcolinei, cu impact asupra funcției cognitive, a memoriei și a controlului muscular. În plus, colina este parte integrantă a metabolismului lipidic, contribuind la transportul grăsimilor și la sănătatea ficatului prin prevenirea steatozei hepatice.

Sursele alimentare și căile metabolice

Colina dietetică provine în principal din produse de origine animală, cum ar fi ouăle, ficatul, peștele și păsările de curte, cu cantități mai mici găsite în surse vegetale, cum ar fi legumele crucifere și leguminoasele [5]. La ingestie, colina suferă fosforilarea în fosfocolină, apoi metilarea secvențială pentru a forma betaină sau transformarea în acetilcolină prin calea Kennedy. Excesul de colină poate fi oxidat la betaină, contribuind la metabolismul homocisteinei.

Ouăle sunt una dintre cele mai bune surse dietetice de colină. Un ou poate conține aproximativ 147 mg de colină, ceea ce reprezintă aproximativ 27% din valoarea zilnică de colină [8].

În Statele Unite, aproximativ jumătate din colina alimentară consumată este sub formă de fosfatidilcolină [6,7].

Valoarea zilnică recomandată

În Statele Unite, FDA a stabilit valoarea zilnică (DV) pentru colină la 550 mg pe zi [4]. Acest lucru se aplică atât adulților, cât și copiilor (de la 4 ani în sus). Această valoare zilnică s-a bazat pe aportul adecvat de colină pentru acoperirea populației [4].

Aportul adecvat de colină este diferit de valoarea zilnică [4]. Pentru persoanele cu vârsta de 19 ani și peste, aportul zilnic adecvat este de 550 mg pentru bărbații de 19 ani și de 425 mg pentru femei. Pentru femeile însărcinate aportul adecvat este de 425 mg, dar pentru femeile care alăptează este de 550 mg.

Suplimente nutritive

Colina este disponibilă în diferite tipuri de suplimente nutritive. Unele suplimente nutritive conțin doar colină, altele conțin colină în combinație cu vitamine din complexul B, iar în unele colină este asociată cu produse multivitaminice/minerale [9].

Cantitățile tipice de colină din suplimentele nutritive variază între 10 mg și 250 mg.

Formele de colină din suplimentele alimentare includ bitartratul de colină, fosfatidilcolina și lecitina.

Implicațiile pentru sănătate ale aportului inadecvat

Deficitul de colină se manifestă prin afectarea funcției hepatice, leziuni musculare și deficite cognitive, ceea ce subliniază caracterul esențial al acesteia. Printre populațiile vulnerabile se numără femeile însărcinate, din cauza cerințelor fetale crescute pentru dezvoltarea neuronală. Variantele genetice care afectează metabolismul colinei accentuează și mai mult susceptibilitatea individuală la tulburările legate de deficiență.

Concluzie

În concluzie, colina apare ca un nutrient critic, dar subevaluat, în nutriția umană, cu implicații profunde pentru sănătate și bunăstare. Înțelegerea rolurilor sale diverse, a căilor metabolice, a surselor dietetice și a rezultatelor asociate cu sănătatea este imperativă pentru promovarea unui aport adecvat și pentru atenuarea riscurilor legate de deficiențe. Pentru a optimiza sănătatea umană pe tot parcursul vieții, sunt justificate cercetări suplimentare privind funcțiile nuanțate ale colinei și strategiile dietetice optime.

Referințe